Picătura românească pe … Cubul Negru

Picătura românească pe … Cubul Negru

Mediatizată excesiv la începutul ei, în afacerea de spionare a doamnei Kovesi, strategia de comunicare a autorităţilor române a trecut la modul : picătura zilnică.

1. Săptamâna trecută se insinua că instigatorii-clienţi ai acestui contract comercial ar fi fost oamenii de afaceri israelieni, anchetaţi de DNA. În acest context, o parte a presei aplauda zgomotos eroismul personal al domnei K.

Pe de altă parte se cunoaşte că interceptările SRI nu mai sunt valabile in infracţiuni care nu au legătură cu „siguranţa naţională” şi că ICCJ i-a lăsat liberi pe cei 4 afacerişti israelieni pentru care DNA ceruse mandat de arestare în lipsă în dosarul lui Remus Truică.

De aceea s-a speculat că, afacerea de spionaj ar fi fost pusă la cale tocmai de către Binomul SRI-DNA, pentru a-i intercepta pe cei 4, pe care îi viza doamna Kovesi, pe mandat de „siguranţa naţională” – ca atac la „securitatea” emailului Şefei Anticorupţiei, care este, aşa cum a insinuat presa, cea mai susţinută Instituţie a Statului Român de către Marele Licurici de peste Ocean. La fiecare adunare festivă a DNA, jocul privirilor a lăsat să se înţeleagă că între cele două entităţi statale, americană (Butcher) şi românească (Kovesi) există un parteneriat ce implică reciprocitate în accesarea informaţiilor, planuri şi strategii comune reciproc avantajoase pe diverse proiecte, habar n-am care (îmi vine în minte FATCA, de exemplu), ceea ce întăreşte supoziţia enunţată.

2. Ieri, însă, am aflat că, în perioada şederii în România, tinerii israelieni au frecventat cazinoul. Nu au apărut multe ştiri despre cum stau lucrurile în cazinourile bucureştene, dar, despre afacerile private ale angajaţilor instituţiilor de control ale statului român în industria „păcănelelor” s-au scris numeroase pagini în presă şi la alte instituţii de control ale statului român, aflate în competiţie între ele.

Deci, din acest punct de vedere speculaţia de presă conform căreia Statul Roman ar fi angajat Black Cube să urmărească Statul Român pare credibilă.

3. Dar astăzi, de la Cotroceni, se dă „pe surse” – adică neasumat – „un comunicat” din care reiese că administraţia prezidenţială nu are cunoştinţă despre vreo autorizare la cel mai înalt nivel a operaţiunii din România a firmei Black Cube. Adică, dacă va fi să fie cum spun israelienii, Preşdindele Iohannis se spală pe mâini de asta, nu are nici o legătură.

Între timp, a apărut în presă şi confirmarea emiterii de către DIICOT al unui nou mandat de arestare, faţă de o a treia persoană, şi domnia sa „şef” şi „fost agent Mossad”.

Dramatizând, Afacerea de „spionare a domnei Kovesi” pare una personala, în care unii au „aruncat zarurile”, pentru ca alţii să suporte consecinţele, în timp ce „beneficiarii legitimi” să deschidă o licitaţie internaţională de vânătoare a „unor foşti agenţi Mossad”, ca şi când, cineva, din România sau din altă parte, ar avea diferend personal cu temuta agenţie de luptă antinazistă şi antiteroristă israeliană. Aşa că bursa speculaţiilor rămâne deschisă.

Si ramane intrebarea : ce ar putea fi in emailul dnei. K., in acelasi timp si incriminator (d.p.d.v. antiterorism) si de "siguranta nationala"?

Marian Munteanu la Antena3

    Am urmarit o parte din aparitia dlui. candidat la Primaria Capitalei, Marian Munteanu,  la Antena3.
    In prima parte, de la introducere pana la intrebari, ca si in parte despre misiunea sa, scop si obiective, parea ca l-a plagiat sau clonat pe dl. candidat la Presedintia Romaniei, Mircea Geoana, text, intonatie, voce.
     In partea despre ortodoxie si acuzatiile de sustinere a miscarii legionare, textul, tonul, vocea au fost preluate de la dl. Gigi Becali.
     Prin unele parti, avea si ceva de la dl. presedinte Iohannis.
     Printre cacofonii si greseli gramaticale sau de exprimare, dl. M.M., stie sa duca discutia catre alt subiect atunci cand nu ii convine intrebarea. Iar cel despre admiratia sa fata de legionari a fost unul dintre subiectele care l-au deranjat. Cu toate ca raspunsul-justificare "ca ar fi un MARE patriot" era pregatit dinainte, ca de altfel toata aparitia sa.
     Omul surprins sa fie al treilea sau al patrulea candidat al PNL, s-a pregatit cu un minim de discurs pentru prima sa aparitie televizata in aceasta postura.
     Cine l-a pregatit si unde, intr-un timp atat de scurt, sper ca ziaristii vor gasi raspunsuri cat mai repede, spre binele alegatorilor bucuresteni.
     Nu cred ca a mai avut vreo localitate primar, un mim.
     Un MiM - primar al Bucurestiului, asta va fi interesant.
  
  

Crearea nevoii de control

    Se pare ca stirea despre tineri israelieni, arestati pentru ca i-au spionat pe apropiatii doamnei Kovesi, nu s-a racit complet. Pentru ca cei mai multi jurnalisti incearca sa inteleaga ce sta in spatele povestii.
   Se poate adauga acestei stiri, cea despre reconfirmarea in functie a doamnei Kovesi - victima scandalului de spionaj - in aceeasi zi in care s-a dat istoria la presa, dar si cea despre calendarul convocarilor la Cotroceni a partidelor politice pentru discutii despre siguranta nationala.
    Dar atunci s-ar putea intelege ca, sau institutiile romanesti de control au profitat de mediatizare pentru a-si crea un avantaj in "negocierile" cu societatea civila, sau au creat situatia urmarind acelasi scop.
    Deocamdata cea care castiga cel mai mult din poveste este "Victima" Kovesi. Vom vedea curand si care dintre entitatile romanesti vor mai castiga ceva dupa discutiile dintre Presedinte si partidele politice. 
     Deci, inscenare, complot, cam ce ar putea fi? Pentru ca de castigat, pana acum clar a castigat doar partea romana.

   

Legea darii in plata sau crearea nevoii in piata

     Astazi a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu aplauze, "Legea darii in plata"  [ http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/vot-final-la-legea-darii-in-plata-ce-datorii-au-fost-scoase-din-ultima-forma-a-actului.html ].
     Fara sa ma intereseze in mod special subiectul, precizez ca nu am inteles prea bine de ce se considera ca este o reglementare menita sa ajute la "impartirea riscurilor" intre banca si client, asa cum nu am inteles nici care ar fi riscurile "impartite".
     Bancile, sustinute de catre BNR, s-au pronuntat impotriva acestei legi, anuntand unele dintre ele masuri extreme, precum majorarea avansului la creditele imobiliare.
      Indelungatele negocieri mediatice dintre banci+ BNR si Parlament+cetateni nu s-au incheiat odata cu aprobarea legii, anuntandu-se deja contestatii la Curtea Constitutionala a Romaniei si in instantele de judecata.
      
      Aceasta "batalie" s-a purtat in timp ce bancile recunosteau ca se confrunta cu un exces de lichiditate in piata [ http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/andrei-radulescu-romania-va-intra-intr-un-nou-ciclu-monetar-711560.html ].

      Din fericire pentru sistemul bancar, mediatizarea conflictului (dintre Parlament si banci), precum si amenintarile unora dintre banci, i-a convins pe foarte multi dintre romanii care voiau sa acceseze programul "Prima Casa" sa se grabeasca, astfel incat la inceputul acestei luni doua banci anuntasera epuizarea plafonului. [ http://www.bankingnews.ro/prima-casa-banci-credite.html ].                  
      Se pare ca, pana acum, bancile au iesit, deja, in castig, profitand de oportunitatea publicitatii negative sau construindu-si un plan de marketing ce a implicat si ajutorul cuiva.
      De aceea, ramane de vazut in urmatoarea perioada daca aplaudata  "Lege a darii in plata" va produce efecte in beneficiul clientilor entitatilor de credit sau a fost o doar strategie de marketing care sa aduca nevoia de produs - credit imobiliar - in piata.
     
Programul Prima Casa va continua cu succes, de aceasta data, cu girul BNR, ai carui reprezentanti isi exprimasera rezervele in toamna 2015. [ http://www.bankingnews.ro/liviu-voinea-prima-casa.html ].

Si, sa nu uitam, de asemenea, ca 2016 este un an electoral important, din perspectiva pregatirii momentului in care Romania va prelua Presedintia Consiliului Uniunii Europene, in iulie 2019. [ http://www.stiripesurse.ro/ce-spune-ministrul-de-externe-despre-preluarea-de-catre-romania-a-sefiei-consiliului-ue_983019.html ].